România produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud, ceea ce o plasează pe locul al zecelea în Uniunea Europeană. Totuși, doar circa o treime din această cantitate ajunge în procesarea industrială, iar țara noastră coboară până pe locul 17 în UE la capitolul colectării laptelui.
Datele apar într-un studiu realizat de Consiliul Concurenței, care arată că problema principală este fragmentarea sectorului. România deține aproximativ 5% din efectivele de vaci de lapte din Uniunea Europeană, dar concentrează aproape 58% dintre fermele de lapte. Aproximativ trei sferturi dintre exploatații au mai puțin de cinci vaci, ceea ce limitează productivitatea, investițiile și puterea de negociere a fermierilor.
Randamentul mediu este cel mai mic din Uniunea Europeană: 3.580 de kilograme de lapte pe vacă, față de media europeană de 8.450 de kilograme. În același timp, numărul bovinelor a scăzut cu circa 10% în ultimul deceniu, până la aproximativ 1,08 milioane de capete în 2024.
Cantitatea de lapte colectată de procesatori a ajuns la 1,235 milioane de tone în 2024, însă a coborât la circa 1,1 milioane de tone în 2025. Din cauza deficitului de materie primă pentru industrie, procesatorii recurg la importuri. În 2025, importurile de produse lactate au ajuns la un miliard de euro, iar deficitul comercial a fost de aproximativ 700 de milioane de euro. Ungaria rămâne principalul furnizor extern de lactate pentru România.
Industria românească de procesare este concentrată mai ales pe produse cu valoare adăugată redusă, precum laptele de consum, iaurtul, sana, chefirul sau laptele bătut. Acestea reprezintă peste 70% din volumul procesat. Brânzeturile, smântâna și untul au ponderi mult mai mici, deși pot aduce marje mai bune și pot valorifica mai eficient materia primă.
Studiul arată și o creștere puternică a prețurilor. Între 2018 și 2024, prețul laptelui crud la poarta fermei a urcat cu aproximativ 71%, de la 1,4 lei la 2,4 lei pe litru. În aceeași perioadă, prețul laptelui cu 3,5% grăsime la raft a crescut cu aproximativ 56%. Consiliul Concurenței subliniază că majorările de costuri se amplifică pe traseul fermă–procesator–retailer, până ajung la consumator.
Autoritatea recomandă organizarea fermierilor în cooperative, facilități de creditare, scheme de sprijin pentru fermele mici și măsuri care să încurajeze integrarea laptelui românesc în circuitul industrial. Obiectivul este creșterea colectării interne, reducerea importurilor și dezvoltarea unor produse lactate românești cu valoare adăugată mai mare.
