in

România păstrează 4,7 miliarde de euro din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate

România va păstra finanțarea de 4,7 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, destinată proiectelor de infrastructură rutieră și feroviară, după ultima rundă de negocieri cu Comisia Europeană înainte de termenul-limită din august.

Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, care a precizat că România va beneficia în continuare de întreaga alocare destinată transporturilor, inclusiv de componenta nerambursabilă de 2,1 miliarde de euro.

Potrivit oficialului, România va atrage integral fondurile europene nerambursabile alocate transporturilor prin PNRR, iar finanțarea totală disponibilă, formată din granturi și împrumuturi, ajunge la 4,7 miliarde de euro.

Autostrada Moldovei, A1 Margina–Holdea și calea ferată Cluj–Oradea rămân în PNRR

În urma negocierilor cu Executivul european, sunt menținute în PNRR mai multe proiecte majore de infrastructură aflate în execuție.

Printre acestea se numără toate loturile Autostrăzii Moldovei A7, pe sectorul Focșani–Bacău–Pașcani, lotul lipsă al Autostrăzii A1 dintre Margina și Holdea, precum și primele două loturi ale magistralei feroviare Cluj–Oradea.

Primele două loturi ale căii ferate Cluj–Oradea au fost transferate pe componenta de grant a PNRR, având un grad ridicat de execuție și șanse bune de respectare a jaloanelor asumate în fața Comisiei Europene.

În același timp, tronsonul Bacău–Pașcani al Autostrăzii A7 va fi finanțat integral din componenta de împrumut a PNRR.

Lucrările vor putea fi decontate în funcție de stadiul fizic

Una dintre cele mai importante modificări convenite cu Comisia Europeană vizează modul de decontare a lucrărilor pentru proiectele A7 Bacău–Pașcani și A1 Margina–Holdea.

Lucrările realizate până la 31 august vor putea fi decontate proporțional cu progresul efectiv din teren. Astfel, România nu riscă să piardă întreaga finanțare dacă anumite sectoare nu sunt finalizate complet până la termenul-limită.

Noul mecanism reduce riscul unor corecții financiare importante și oferă mai multă flexibilitate pentru proiectele aflate în diferite stadii de execuție.

Următoarele două luni, decisive pentru absorbția fondurilor

Autoritățile spun că perioada următoare va fi decisivă pentru menținerea și valorificarea banilor europeni. Constructorii și instituțiile responsabile trebuie să accelereze lucrările pentru a atinge țintele asumate până la 31 august.

Prioritățile rămân avansarea lucrărilor pe Autostrada Moldovei până la Pașcani, recuperarea întârzierilor pe lotul Margina–Holdea al Autostrăzii A1 și respectarea jaloanelor pentru proiectele feroviare finanțate prin PNRR.

Păstrarea finanțării prin PNRR este importantă și din perspectiva costurilor. Fondurile europene sunt mai avantajoase decât împrumuturile contractate direct de stat de pe piețele financiare, iar folosirea lor poate reduce presiunea asupra bugetului public.

După încheierea negocierilor cu Comisia Europeană, miza se mută pe șantiere. Următoarele două luni vor arăta dacă România poate transforma cei 4,7 miliarde de euro disponibili în kilometri reali de autostradă și cale ferată modernizată.