Mobilitatea internațională a profesioniștilor cu înaltă calificare a înregistrat o scădere semnificativă în 2025, pe fondul incertitudinilor economice și geopolitice, dar și al schimbărilor de pe piața muncii. Numărul relocărilor transfrontaliere s-a redus cu 11,6% față de anul precedent, până la aproximativ 3,3 milioane de persoane, potrivit unui sondaj de specialitate publicat joi.
În acest context, România a avut cea mai slabă performanță dintre statele din Europa Centrală și de Est în ceea ce privește capacitatea de a atrage și păstra profesioniștii valoroși.
Datele arată că specialiștii cu experiență sunt mai puțin dispuși să își schimbe țara de reședință decât în anii anteriori. Pentru companii și guverne, acest lucru înseamnă că lupta pentru angajați bine pregătiți devine mai dificilă, mai ales în domenii precum tehnologia informației, ingineria, sănătatea, cercetarea, industria de apărare sau energia.
România are un potențial important, prin numărul mare de absolvenți, specialiști IT, ingineri și profesioniști care lucrează deja în companii internaționale. Problema este că țara reușește mai greu să transforme acest potențial într-un avantaj pe termen lung.
Specialiștii iau în calcul nu doar salariul, ci și stabilitatea fiscală, siguranța locului de muncă, calitatea infrastructurii, accesul la educație și sănătate, nivelul birocrației, precum și posibilitatea de a avansa profesional. Pentru românii plecați în străinătate, întoarcerea devine dificilă atunci când diferențele de venit și de condiții de trai rămân mari.
În același timp, România concurează direct cu țări precum Polonia, Cehia, Ungaria sau Slovacia, care au dezvoltat politici mai clare pentru atragerea investițiilor, a specialiștilor străini și a diasporei.
Pentru a schimba situația, România are nevoie de măsuri concrete: salarii competitive în domeniile strategice, programe reale pentru întoarcerea românilor din diaspora, proceduri mai rapide pentru angajarea specialiștilor străini, investiții în universități și cercetare, precum și reguli fiscale stabile.
Fără aceste măsuri, companiile vor continua să aibă dificultăți în găsirea oamenilor potriviți, iar România riscă să rămână o țară care formează specialiști pentru alte economii, în loc să îi păstreze și să îi folosească pentru propria dezvoltare.
