Trecerea la cele vesnice a lui Mircea Lucescu a stârnit un val de reacții în lumea sportului românesc, dincolo de declarații oficiale și mesaje protocolare. Printre cei care au ales să își exprime durerea într-o formă profund personală se numără și Valeriu Argăseală, președintele clubului FCSB.
Acesta a scris o poezie intitulată „Te-ai dus”, un text care surprinde, în tonuri simple și sincere, respectul și emoția generate de dispariția unuia dintre cei mai importanți oameni ai fotbalului românesc.
Versurile evocă parcursul lui Mircea Lucescu, de la copilăria marcată de dificultăți, până la consacrarea ca jucător și antrenor, dar și golul lăsat în urma plecării sale.
Publicăm integral, mai jos, poezia semnată de Valeriu Argăseală.
Te-ai dus
de Valeriu Argăseală
Încă un …. Escu singuri ne-a lăsat,
În plină săptămână până-n Paște,
Fără să mai vorbească a plecat,
Poate simțind că alții se vor naște.
Și-așa eram puțini de viță bună,
O veche generație de pași,
Dar a plecat și el fără să spună,
Secretul vieții pentru cei rămași.
De mic a început să se gândească,
La viitorul lui cum o să fie,
Să știe bine cum să-l construiască,
Să dăinuiască pentru veșnicie.
Durerea, timpul, sărăcia, dorul,
I-au fost prieteni în copilărie,
Dar sportul, cărțile și difuzorul,
L-au dus în centru din periferie.
S-a dus și ne-a lăsat cu dorul,
În suflete cum lasă urmă fumul,
Vom plânge jucătorul, antrenorul,
Cum a fost el nu a mai fost niciunul.
De ce nu ne-ai dat nouă dreptul,
Să îți decidem soarta uneori,
Că sigur nu-ți dădeam acum acceptul,
Când Hristos înviază tu să mori.
Du-te nea Mircea unde crezi că-ți place,
Poate-i lume mai bună, înțeleaptă,
Dar nu știm încă sigur ce vei face,
Că poate-i vreo echipă ce te-așteaptă
