Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat prioritizarea fără precedent a sectorului infrastructurii de transport în Programul de Guvernare pentru perioada 2025–2028. Documentul evidențiază angajamentul ferm al executivului pentru finalizarea rapidă a marilor proiecte de infrastructură, alături de o serie de reforme structurale în companiile din subordinea Ministerului Transporturilor.
Autostrăzi în regim „fulger”
Programul include finalizarea unor tronsoane esențiale de autostradă, considerate critice pentru conectivitatea națională și dezvoltarea regională. Printre proiectele prioritare se numără:
-
A1 Sibiu–Pitești și Lugoj–Deva
-
A0 Centura București (inclusiv conexiuni radiale)
-
A7 Ploiești–Pașcani
-
A3 Târgu Mureș–Cluj–Oradea
-
A8 Unirii: Târgu Mureș–Iași–Ungheni
-
A4 Sud – Alternativa Techirghiol
-
A6 Craiova–Lugoj (cu ramificație spre Târgu Jiu)
-
Drumuri expres: Craiova–Pitești, Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila
-
Conectivitate între Râmnicu Vâlcea și A1 (modernizare DN + drum expres)
Guvernul promite lansarea șantierelor în regim accelerat, susținute de o reorganizare a CNAIR, reducerea personalului birocratic și optimizarea bugetară, pentru a preveni întârzierile și costurile suplimentare.
Reformă și investiții în transportul feroviar
În paralel cu investițiile rutiere, Guvernul vizează modernizarea rețelei feroviare naționale. Sunt prioritizate următoarele magistrale:
-
Predeal–Brașov–Sighișoara–Simeria–Deva–Arad
-
Arad–Timișoara–Caransebeș–Craiova–București
-
Cluj–Oradea–Episcopia Bihor
-
Giurgiu–Videle și Constanța–Mangalia
Se anunță, de asemenea, un studiu de fezabilitate pentru o linie de mare viteză București–Cluj–Budapesta, investiții în Portul Constanța pentru îmbunătățirea conexiunilor feroviare, și modernizarea stațiilor de cale ferată.
Guvernul vizează achiziția a peste 100 de trenuri electrice noi, 70 de locomotive și 140 de vagoane. Un obiectiv ambițios este ca fiecare reședință de județ să fie conectată prin cale ferată electrificată până în 2028.
Proiecte pentru Metrou, sectorul aerian și infrastructura navală
În București, extinderea rețelei de metrou va continua:
-
M6: Aeroport Otopeni–1 Mai
-
M4: Gara de Nord–Gara Progresul
-
M5: Eroilor–Iancului–Pantelimon
Se are în vedere și extinderea magistralelor către zonele metropolitane și reabilitarea rețelei existente.
În sectorul aerian, Guvernul propune construirea unui nou terminal la Aeroportul „Henri Coandă” și dezvoltarea terminalelor cargo pentru transport aerian.
Pentru navigație fluvială, va fi prioritizată decolmatarea Dunării pe sectorul România–Bulgaria, pentru a spori navigabilitatea și traficul comercial. Sunt vizate parteneriate între Ministerul Transporturilor, autoritățile navale și locale.
Proiecte pan-europene: Via Carpathia și Rail-2-Sea
România reconfirmă participarea activă în două dintre cele mai ambițioase proiecte europene de infrastructură:
-
Via Carpathia – un coridor rutier nord–sud ce va străbate România;
-
Rail-2-Sea – conexiunea feroviară multimodală dintre Constanța și Gdansk.
Guvernul intenționează să contracteze lucrări pentru aproximativ 200 km de autostradă aferentă acestor coridoare strategice.
O viziune pentru dezvoltare durabilă
Executivul anunță o reformă structurală în administrația transporturilor: reorganizarea CNAIR, audituri, digitalizare, eficientizarea cheltuielilor, dar și eliminarea subvențiilor nejustificate. Măsurile sunt menite să genereze un sistem funcțional, eficient și transparent.
Premierul Ilie Bolojan afirmă că infrastructura rutieră și feroviară va constitui pilonul central al stabilității economice și al dezvoltării durabile, într-o abordare care pune accentul pe mobilitate, competitivitate regională și creșterea calității vieții.
Dacă promisiunile vor fi implementate conform planului, România ar putea asista la una dintre cele mai ample transformări infrastructurale din ultimele decenii.
