in

Parlamentul a adoptat legea care crește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism și xenofobie

Parlamentul a adoptat miercuri o lege care mărește pedepsele pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Proiectul de lege prevede pedepse de închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi pentru persoanele care comit astfel de fapte. În plus, noua lege introduce și organizațiile cu caracter legionar în lista grupurilor interzise.

Principalele prevederi ale legii:

  • Distribuirea sau promovarea materialelor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe este considerată infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

  • Dacă fapta se comite prin sistem informatic, pedeapsa se mărește cu jumătate.

  • Promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime împotriva umanității sau război, precum și promovarea ideologiilor fasciste și xenofobe, este sancționată cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă.

  • Negarea sau minimizarea Holocaustului pe teritoriul României este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Legea a fost votată de Camera Deputaților cu 199 voturi pentru, 99 împotrivă și 2 abțineri. După ce va trece și de Senat, va fi trimisă spre promulgare.

Reacții critice din partea AUR, POT și S.O.S.:
Liderul AUR, George Simion, a condamnat legea, susținând că este „extrem de periculoasă și subiectivă”. Deputatul AUR Mihail Neamțu a criticat măsura, spunând că „se dau 10 ani de închisoare pentru o opinie”, iar Mugur Mihăescu a apelat la colegii USR folosind termenul de „bolșevici” în timpul dezbaterilor.

Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), a declarat că legea „desparte societatea” și a acuzat autoritățile că vor să închidă gura oamenilor. Diana Șoșoacă, liderul S.O.S. România, a criticat vehement legea, transmițând live dezbaterile pe Facebook.

Reacția inițiatorilor:
Vexler Silviu, deputatul care a inițiat legea, a răspuns acestor critici, spunând că legea protejează domenii precum cultura, cercetarea, știința și arta, care nu sunt interzise, și că sunt prevăzute excepții clare pentru contexte legitime.

În ciuda acestor reacții, legea a fost adoptată ca parte a unui proiect mai larg de prevenire și combatere a antisemitismului și discursului de ură, mai ales în mediul online.