Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de duminică numai după ora 20:00, când se estimează că invitații oficiali și grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar. Pelerinii ortodocși vor mai putea trece să se închine și în zilele următoare, între 27 și 31 octombrie inclusiv, sfântul lăcaș urmând să rămână deschis zi și noapte până la sfârșitul lunii.
Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru națiunea română s-a născut imediat după obținerea Independenței de stat, în urma războiului din 1877–1878. Atunci s-a constatat că niciuna dintre bisericile din București nu putea găzdui mulțimile participante la slujbele solemne sau la momentele naționale importante. Printre primii intelectuali care au susținut construirea unei „Catedrale a Mântuirii Neamului” s-au numărat Mihai Eminescu și Ioan Slavici.
După proclamarea Regatului României, Regele Carol I a înaintat un proiect de lege privind construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată la 20 mai 1882 și promulgată în 1884, marcând începutul unui ideal național. Deși proiectul a fost sprijinit de numeroase personalități, lucrările au fost amânate din cauza evenimentelor istorice: criza economică, războaiele mondiale și instaurarea regimului comunist.
Patriarhul Teoctist a relansat inițiativa în 1999, sfințind o cruce ca piatră de temelie în Piața Unirii. În 2005, amplasamentul a fost mutat pe Dealul Arsenalului, în memoria bisericilor demolate sau translatate în perioada comunistă. Proiectul a fost asumat și de stat prin Legea 376/2007, care prevedea sprijin financiar din partea Patriarhiei, Guvernului și autorităților locale.
Pe 29 noiembrie 2007, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat slujba de sfințire a locului pentru viitoarea Catedrală Națională. Lucrările de construcție au început în 2010, iar sfințirea altarului a avut loc la 25 noiembrie 2018, în Anul Centenarului Marii Uniri. În piciorul Sfintei Mese au fost așezate lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români și fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel. În perioada 25 noiembrie – 2 decembrie 2018, aproximativ 150.000 de persoane s-au închinat în altar. Pe 31 mai 2019, Catedrala Națională a fost vizitată de Papa Francisc.
Edificiul are o înălțime de 120 de metri, iar clopotele sale, cântărind în total 33 de tone, sunt amplasate la 60 de metri. Privită de sus, catedrala are forma unui potir, simbol al Sfintei Euharistii. Intrarea se face prin 27 de uși de bronz decorate cu chipurile Mântuitorului, Maicii Domnului, Sfinților Apostoli și sfinților români.
Arhitectura îmbină tradiția cu modernitatea, unind elemente din diferite regiuni ale țării – ocnițe moldave, pridvoare brâncovenești și turnuri transilvănene – cu trăsături monumentale inspirate de marile catedrale occidentale. Pridvorul principal, aflat pe latura de vest, impresionează prin dimensiuni și eleganță, având atât rol funcțional, cât și simbolic, de primire a credincioșilor.
Mozaicurile, realizate între 2019 și 2025, acoperă circa 25.000 de metri pătrați și redau scene din Vechiul și Noul Testament, dar și momente din istoria Bisericii și a poporului român. Materialele provin din Veneția și Carrara, iar iconostasul, de aproape 407 metri pătrați, adăpostește 45 de icoane. Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălțime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare în mozaic a Maicii Domnului din România.
Icoana Pantocrator din turla principală are 12 metri în diametru, iar chipul Mântuitorului măsoară 4,5 metri. Vitraliile, realizate de meșteri români coordonați de artistul Lucian Butucariu, completează ansamblul, cel mai impresionant fiind vitraliul „Înălțarea Domnului”, de 15 metri înălțime.
Catedrala este încoronată de opt turle, dintre care cea principală, Pantocrator, atinge 120 de metri. Crucea mare, de șapte metri și șapte tone, a fost montată pe 8 aprilie 2025, marcând finalizarea structurii la 127 de metri.
Turla-clopotniță, situată deasupra exonartexului, adăpostește cele șase clopote turnate la Innsbruck de compania Grassmayr, cel mai mare având 25 de tone.
Catedrala Națională are hramul principal Înălțarea Domnului, când sunt pomeniți eroii români, iar al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei. Construită din credință și jertfă, Catedrala Națională rămâne un simbol al unității spirituale și al identității românești.
