Fermierii români încep să renunțe la unele lucrări agricole, în special la arat, pe fondul creșterii costurilor, în condițiile în care prețul motorinei se apropie de 10 lei/litru, iar lipsa lichidităților face ca investițiile să nu mai fie rentabile, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă.
Președintele organizației, Dumitru Chișăliță, avertizează că această tendință ar putea duce la neutilizarea a până la 10-30% din suprafețele agricole și, implicit, la o scădere a producției.
„Fermierii decid conștient să nu mai lucreze pământul. Nu mai pot investi 1.300-1.800 lei pe hectar într-o lucrare care nu se mai recuperează. Nu este o criză vizibilă, dar în câmp se întâmplă ceva mult mai serios: România începe să producă mai puțin nu pentru că nu poate, ci pentru că nu mai merită”, a explicat Chișăliță.
Potrivit analizei, lucrările agricole de primăvară vor fi realizate în proporție de 70-75% în luna martie, 10-15% în prima parte a lunii aprilie și sub 5% după 15 aprilie, termen considerat deja riscant din punct de vedere agronomic. În total, o parte semnificativă a terenurilor ar putea rămâne nelucrate.
Specialiștii atrag atenția că nu doar aratul este afectat, ci întreg lanțul tehnologic, de la pregătirea solului până la însămânțare și tratamente, ceea ce face agricultura mai vulnerabilă la condițiile meteo.
„Nu vorbim despre un colaps, ci despre o agricultură de compromis, în care lucrările sunt reduse la minimum. Fiecare economie vine însă cu un cost ascuns – dependența mai mare de vreme”, a subliniat președintele AEI.
Estimările arată că producția vegetală ar putea scădea cu 1-4% în condiții normale și chiar cu peste 15% în cazul unei secete, iar efectele se vor resimți și în prețurile alimentelor. Astfel, sunt anticipate majorări de până la 40% la ulei, 30% la carne, 25% la pâine și 35% la legume.
În paralel, creșterea costurilor cu motorina, transportul și energia ar putea duce la scumpirea coșului alimentar. La un preț al motorinei de 10 lei/litru, cheltuielile lunare pentru alimente ar putea crește cu 60-100 de lei pe gospodărie, iar pentru o familie cu doi copii, majorarea ar putea ajunge la 300-400 de lei comparativ cu anul trecut.
La nivel macroeconomic, impactul este limitat, agricultura reprezentând circa 2,5% din PIB, însă efectele sunt vizibile în economie. În scenariile analizate, suprafața nelucrată ar putea ajunge până la 30%, iar pierderile economice ar putea depăși 2 miliarde de lei.
„Nu vom rămâne fără mâncare, dar vom produce mai riscant și vom plăti mai mult. Aceasta este o erodare lentă a capacității de producție, mai periculoasă pe termen lung decât o penurie”, a concluzionat Dumitru Chișăliță.
